Noaptea de august în care m-am regăsit

În primul rând, nu sunt depresivă.

În al doilea rând, dacă crezi asta ești prost/ proastă. ;retardat;

Sunt doar foarte complicată și gândesc mult.
A fost groaznic. Mi s-a făcut foarte rău pe la 1 AM, în noaptea asta. Acum câteva ore. Eram la iubitul meu, plănuiam să dorm acolo. S-a oferit să mă ducă acasă, am oprit și la o farmacie non-stop pe drum, să-mi iau tratamentul, și m-a dus acasă. Îl iubesc.

Și am meditat. Înnebuneam. Toate fricile mele, totul se duce de râpă, trebuie să fiu perfectă, mereu mereu mereu confortabilă, să nu-mi fie niciodată rău. Trebuie să gândesc coerent, să fiu perfectă. Deși, mereu am judecat oamenii care se înfrânează de la viață. Eu, de fapt, sunt o conservatoare. Propria bătaie de joc. Am ritualuri și idei fixe, exact ceea ce critic și urăsc să văd în jur. Asta văd în mine și critic în alții, dar nu vreau să recunosc.

2

Urăsc oamenii care îmi amintesc de mine.

De aia ador să scriu. Că-s liberă. Că mintea mea tace. Tace etern, și mă pot descărca. Tastele mă vor asculta oricând. Și la pc, și la telefon. Vocea aceea din cap nu le va acoperi vreodată.

Vocea din capul meu îmi îndepărtează oamenii dragi și spune lucruri pe care eu le regret. Se folosește de fricile mele și de ceea ce urăsc.

Nu mai vreau să mor. Nu mai vreau traume. Toată viața am avut. Nu vreau să fiu tristă, din nou. Eu asta îmi doream, dar doar atunci când nu eram. La fericire, voiam tristețe. Dacă plâng, nu mă mai opresc 2 ore. Așa sunt obișnuită, înainte plângeam mereu.

Nu mă pot lăsa să duc o viață fără stres și răutăți. Mă distrug. Sunt într-un loc întunecat, plin de copaci desfrunziți. Și înconjurată de propria umbră, clonată de mii de ori. Și nu mă lasă-n pace. Și, dacă mă contopesc cu ea, și devin un nimic?

Sunt oița Dolly, fmm.

Nu mă distruge, te rog. Nu ți-am făcut nimic, nu merit asta. Nu, dacă dorm pe partea stângă, nu dorm mai bine. Ai doar ritualuri, pe care zilnic promiți să le schimbi. Nu, dacă bei cafea de dimineață, nu îți va fi rău. Îți bagi scuze ca să stai toată ziua în casă, ca să nu te distrezi. Prevezi tu că totul e de căcat, că nimic nu merită timpul tău, și-ți ratezi toate ieșirile, plecând de acasă cu idei preconcepute și „premoniții”. Schimbă-le acum. parcă asta urai mereu. oamenii care amână; care nu-și schimbă viața; lucrurile care îi deranjează. Și da, e ok  dacă un om zice „care”, în loc de „pe care”. Poate e trist. Ascultă-l, mai întâi.

Nu, nu orice mesaj e o înjurătură. Nu te mai pregăti de ceartă cum vezi un mesaj nou. E doar un „Cf”.

Ai ajuns să te sufoci zilnic, până adormi. Să te distrugi.

Nu sunt fericită. Decât pe plan sentimental. Doar asta mă mai ține-n viață.

Dacă nu scriam „Flori în Păr”, înnebuneam. Mi-am dat un split la personalitățile mele complexe răăăău.

Doar 5% din notițele mele chiar sunt undeva. Unele le-am notat degeaba. Când am o idee, mă ia nervozitatea. Că merge greu telefonul, dar de fapt merge normal. Apoi, mă detașez. Ca un robot, ca o nebună, tastez. Atât contează. Ajunsesem la 50+ notite pe zi.

Și nu le foloseam nicăieri.

Din punct de vedere al mentalității

Schimbă asta. Trebuie să schimb. Am devenit tot ceea ce urăsc. Am uitat de mine. Am impresia că nu merit pe nimeni. Am nevoie să mă prind în timp ce cad. Sunt bântuită de mine. Și e oribil.

De ce mă simt atât de bine acum? Cu 3 ore în urmă, credeam că mă duc.

Mă voi ajuta, promit.

Concluzie? Dragostea nu se măsoară în numărul de emoticoane. Nici viața în cel de felații.

Anunțuri

2 gânduri despre &8222;Noaptea de august în care m-am regăsit&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s