Despre depresia postliceală

Se aseamănă cu Stockholm-ul, doar că ești conștient, și te frustrează teribil.   De când mă știu, nu îmi plăceau materiile alea, și cititorii mei fideli știu asta. Ador să studiez în timpul liber, să citesc, să lucrez, însă, informația asta, venită pe tavă, mi se pare clișeică, boring, inutilă, laolaltă etc. Niciodată nu m-amContinuă lectura „Despre depresia postliceală”

Oamenii sunt țigări- #throwback

Postare luată de pe Jurnalul Meu De Aberații.   Azi am ieșit de la liceu mai devreme. Și m-am decis să stau cu prietena mea bună, să mai pierdem timpul prin curte. Mi-am aprins o țigară, logic. Iar ea, cu o expresie foarte ciudată pe față, îmi spune ”Iullia, tu știai că țigările sunt caContinuă lectura „Oamenii sunt țigări- #throwback”

Something new: Anti-Bullying, proiecte, colaborări, și ce mai fac eu

Îmi voi justifica lipsa prin a anunța că lucrez la ceva nou. Da, la o nouă carte. De fapt, la mai multe, dar mai mult la asta. M-am aventurat într-o lume nouă, străină, și a ieșit ceva într-un complet alt gen, complet altă treabă, complet alt univers. Campania alături de cei de la Beck’s aContinuă lectura „Something new: Anti-Bullying, proiecte, colaborări, și ce mai fac eu”

18 ani [clean]

„De ce am coșuri?!”,„De ce nu mă ia lumea în serios?!”, „De ce nu-mi dă aia bere? Mai sunt doar doi ani!”, „Abia aștept să cresc… dar mama să nu îmbătrânească! Nici bunicii, nici… și nici să nu aibă nimeni așteptări de la mine!” Abia am așteptat să fac 18 ani. Acum am 19. KillContinuă lectura „18 ani [clean]”

Atinsă

Nu am vrut să mă las atinsă de lume. Am creat câte un personaj de fiecare dată când am vrut să shimb ceva la mine. Voiam ca esența mea să rămână în lumea asta, undeva. Voiam ca eu să nu mă pierd. Voiam ca zgomotul de fundal să se oprească. Voiam ca nicio voce săContinuă lectura „Atinsă”

One Week Ago: Minifestival Cooltural

Fotografii: Eliza Mihalache Acum fix o săptămână, eram invitata specială la Minifestivalul Cooltural organizat de Bucureștiul Tinerilor, în Grădina cu Remedii, din Grădina Botanică. Cristi îmi scrisese de ceva timp pe pagina de Facebook, despre un eveniment tip read in park, dar nu era ceva foarte sigur. Deocamdată. Ideea a fost de event open air,Continuă lectura „One Week Ago: Minifestival Cooltural”

Călătoria mea

Simt că de mii de ani hoinăresc aici, și în sfârșit îmi pot îndeplini misiunea. Niciodată nu i-am lăsat să știe asta. Îmi cunosc corpul cum am cunoscut mii. Și am unghiile foarte lungi și abia tasstez… îmi vine să plătesc pe cineva să scrie pentru mie, e oribil să scrii cu unghiile mari. EContinuă lectura „Călătoria mea”

Ritual psihologic spre găsirea sinelui

REPOST Ce încerci să fii? Unde ești tu? Cât timp mai ai să te găsești, cât de mult ai suferit? Ce te doare cel mai rău? Când ei vor pleca, tu după cine vei merge? Critică-le viața, dar asigură-te că ai una. Fii un hoinar, așa cum ai fost mereu. Acoperă-ți suferința prin lucruri pământești,Continuă lectura „Ritual psihologic spre găsirea sinelui”

Cădere

Cădere de la etaje imaginare ale problemelor oamenilor de rând, probleme neimportante sau nu la fel de importante precum cele grave, dar nici inexistente. Îi aud strigătul, și îmi șoptește într-una că ar trebui să fiu singură, singură pe lume. 

Primul exemplar din „Flori în păr”

7 februarie, ora 18: când s-a deschis coletul cu cărți, am luat una.

Outcast vs. Prostie

Sunt un „outcast”, la rândul meu. Și mereu voi fi așa. Sunt un om care nu ține cont de reguli, care se integrează super greu, care dă overthinking la fiecare lucru ca să vadă dacă chiar îi va folosi în viață, mă vopsesc în culori nebune în cap, adică sunt de fapt doar eu, darContinuă lectura „Outcast vs. Prostie”

(H)eroina mea literară

„Otilia este eroina mea lirica, proiectia mea in afara, o imagine lunara si feminina.” EMOȚIILE SUNT MAI TARI DECÂT ORICE DROG EXISTENT.   Oricât ai scrie. E povestea aia care nu se vrea terminată. Povestea care nu te lasă să o îndrumi cum vrei tu. Povestea la care te gândești când ești beat. Povestea cuContinuă lectura „(H)eroina mea literară”

Girls can be freaks too

Poză: tipa asta genială. Off, dar o am pe una atât de obsedată de mine, că nici nu știu dacă melodia lui Carey ar reuși să descrie chiar totul, la feminin. Bă, eu mereu am fost pe tiparul de „stealing your girl”. Stând cu băieți, am dezvoltat o latură destul de tomboy în mine. Bă,Continuă lectura „Girls can be freaks too”

Un minut

Un minut în care nu faci nimic cu viața ta. Un minut în care speri ca persoana de care îți place să-ți răspundă. Un minut în care aștepți un răspuns important. Un minut în care ți s-a rupt unghia; până-n minutul ăsta o aveai. Un minut de nervi. Un minut în care fuți tot peContinuă lectura „Un minut”

Ce e de moment, e de moment

scrie. fă ceva pentru momentul „acum”. fii tu, și exploatează-te la maximum. ce anume? pe tine.  și unicitatea ta. bagă la păcănele ăia 5 lei la curse de câini, sau ia-ți un salam. se duc oricum. scrie. dacă acum vine, acum e. și nu va mai fi. nu o nota superficial, pierzându-i tot suspansul și unicul.Continuă lectura „Ce e de moment, e de moment”