Oamenii sunt țigări- #throwback

Postare luată de pe Jurnalul Meu De Aberații.   Azi am ieșit de la liceu mai devreme. Și m-am decis să stau cu prietena mea bună, să mai pierdem timpul prin curte. Mi-am aprins o țigară, logic. Iar ea, cu o expresie foarte ciudată pe față, îmi spune ”Iullia, tu știai că țigările sunt caContinuă lectura „Oamenii sunt țigări- #throwback”

Something new: Anti-Bullying, proiecte, colaborări, și ce mai fac eu

Îmi voi justifica lipsa prin a anunța că lucrez la ceva nou. Da, la o nouă carte. De fapt, la mai multe, dar mai mult la asta. M-am aventurat într-o lume nouă, străină, și a ieșit ceva într-un complet alt gen, complet altă treabă, complet alt univers. Campania alături de cei de la Beck’s aContinuă lectura „Something new: Anti-Bullying, proiecte, colaborări, și ce mai fac eu”

Atinsă

Nu am vrut să mă las atinsă de lume. Am creat câte un personaj de fiecare dată când am vrut să shimb ceva la mine. Voiam ca esența mea să rămână în lumea asta, undeva. Voiam ca eu să nu mă pierd. Voiam ca zgomotul de fundal să se oprească. Voiam ca nicio voce săContinuă lectura „Atinsă”

Călătoria mea

Simt că de mii de ani hoinăresc aici, și în sfârșit îmi pot îndeplini misiunea. Niciodată nu i-am lăsat să știe asta. Îmi cunosc corpul cum am cunoscut mii. Și am unghiile foarte lungi și abia tasstez… îmi vine să plătesc pe cineva să scrie pentru mie, e oribil să scrii cu unghiile mari. EContinuă lectura „Călătoria mea”

Ritual psihologic spre găsirea sinelui

REPOST Ce încerci să fii? Unde ești tu? Cât timp mai ai să te găsești, cât de mult ai suferit? Ce te doare cel mai rău? Când ei vor pleca, tu după cine vei merge? Critică-le viața, dar asigură-te că ai una. Fii un hoinar, așa cum ai fost mereu. Acoperă-ți suferința prin lucruri pământești,Continuă lectura „Ritual psihologic spre găsirea sinelui”

Cădere

Cădere de la etaje imaginare ale problemelor oamenilor de rând, probleme neimportante sau nu la fel de importante precum cele grave, dar nici inexistente. Îi aud strigătul, și îmi șoptește într-una că ar trebui să fiu singură, singură pe lume. 

Outcast vs. Prostie

Sunt un „outcast”, la rândul meu. Și mereu voi fi așa. Sunt un om care nu ține cont de reguli, care se integrează super greu, care dă overthinking la fiecare lucru ca să vadă dacă chiar îi va folosi în viață, mă vopsesc în culori nebune în cap, adică sunt de fapt doar eu, darContinuă lectura „Outcast vs. Prostie”

(H)eroina mea literară

„Otilia este eroina mea lirica, proiectia mea in afara, o imagine lunara si feminina.” EMOȚIILE SUNT MAI TARI DECÂT ORICE DROG EXISTENT.   Oricât ai scrie. E povestea aia care nu se vrea terminată. Povestea care nu te lasă să o îndrumi cum vrei tu. Povestea la care te gândești când ești beat. Povestea cuContinuă lectura „(H)eroina mea literară”

Girls can be freaks too

Poză: tipa asta genială. Off, dar o am pe una atât de obsedată de mine, că nici nu știu dacă melodia lui Carey ar reuși să descrie chiar totul, la feminin. Bă, eu mereu am fost pe tiparul de „stealing your girl”. Stând cu băieți, am dezvoltat o latură destul de tomboy în mine. Bă,Continuă lectura „Girls can be freaks too”

Un minut

Un minut în care nu faci nimic cu viața ta. Un minut în care speri ca persoana de care îți place să-ți răspundă. Un minut în care aștepți un răspuns important. Un minut în care ți s-a rupt unghia; până-n minutul ăsta o aveai. Un minut de nervi. Un minut în care fuți tot peContinuă lectura „Un minut”

Ce e de moment, e de moment

scrie. fă ceva pentru momentul „acum”. fii tu, și exploatează-te la maximum. ce anume? pe tine.  și unicitatea ta. bagă la păcănele ăia 5 lei la curse de câini, sau ia-ți un salam. se duc oricum. scrie. dacă acum vine, acum e. și nu va mai fi. nu o nota superficial, pierzându-i tot suspansul și unicul.Continuă lectura „Ce e de moment, e de moment”

Artă „prozaică”, part II

Artă prozică.   Am conviețuit cu universul din „Flori în păr”. Te refugeizi, preferi altă realitate în loc de cea ce există deja. Dar de ce? Că tu ai făcut-o. Tu i-ai dat naștere, odată cu atâtea personaje, conform unei recenzie, „mai reale decât unele persoane din realitate”.

Strivim corola de minuni a lumii

Am o teorie foarte aberativă ce merge perfect cu zilele noastre. Sunt oricum, frate, dar nu înapoiată. Deci accept orice e nou, de obicei nu prea îmi dau cu părerea la ultimele trend-uri or something, dar sunt foarte pusă pe o chestie: bă, oameni buni. Știința evoluează. Oamenii evoluează. Misterul dispare, ușor, ușor. Copiii trăiescContinuă lectura „Strivim corola de minuni a lumii”

văd avioane pe geam

și mi se pare awesome. stăteam la țigaretă, ascultam demo-uri de la Evanescence, și fumam. și na, priveam cerul, că doar așa scrie pe pereți în cartiere (jk). priveam cerul și vedeam ba câte o stea, ba îmi sărea în ochi un om în propria curte care fuma și el și cine știe la ceContinuă lectura „văd avioane pe geam”

mahmureală și nesomn

Și parcă uneori e prea mult. Prea multe discuții, prea mult efort mintal care, pe moment, îmi place, dar, mai apoi, mă duce într-o stare astrală dubioasă. și mă trezesc. parcă visasem ceva. ceva mișto rău, dar nu-mi amintesc acum exact. tot ce știu este că propria existență m-a copleșit în acel moment. mi-ar fi fostContinuă lectura „mahmureală și nesomn”