Nu am vrut să mă las atinsă de lume. Am creat câte un personaj de fiecare dată când am vrut să shimb ceva la mine. Voiam ca esența mea să rămână în lumea asta, undeva. Voiam ca eu să nu mă pierd. Voiam ca zgomotul de fundal să se oprească. Voiam ca nicio voce săContinuă lectura „Atinsă”
Arhive etichetă:eu
Călătoria mea
Simt că de mii de ani hoinăresc aici, și în sfârșit îmi pot îndeplini misiunea. Niciodată nu i-am lăsat să știe asta. Îmi cunosc corpul cum am cunoscut mii. Și am unghiile foarte lungi și abia tasstez… îmi vine să plătesc pe cineva să scrie pentru mie, e oribil să scrii cu unghiile mari. EContinuă lectura „Călătoria mea”
Ritual psihologic spre găsirea sinelui
REPOST Ce încerci să fii? Unde ești tu? Cât timp mai ai să te găsești, cât de mult ai suferit? Ce te doare cel mai rău? Când ei vor pleca, tu după cine vei merge? Critică-le viața, dar asigură-te că ai una. Fii un hoinar, așa cum ai fost mereu. Acoperă-ți suferința prin lucruri pământești,Continuă lectura „Ritual psihologic spre găsirea sinelui”
Cădere
Cădere de la etaje imaginare ale problemelor oamenilor de rând, probleme neimportante sau nu la fel de importante precum cele grave, dar nici inexistente. Îi aud strigătul, și îmi șoptește într-una că ar trebui să fiu singură, singură pe lume.
Cum e să fii scriitor în România?
(foto: Marian Stănescu) Scriitorul nu e autor, nu știu ce e cu titlul ăsta. Mișto, dacă e după mine. Dar, dacă vrei să publici, pregătește-te pentru: 1. Comparația cu marii clasici: Se va găsi, dar neapărat, un retard care să te numească
Outcast vs. Prostie
Sunt un „outcast”, la rândul meu. Și mereu voi fi așa. Sunt un om care nu ține cont de reguli, care se integrează super greu, care dă overthinking la fiecare lucru ca să vadă dacă chiar îi va folosi în viață, mă vopsesc în culori nebune în cap, adică sunt de fapt doar eu, darContinuă lectura „Outcast vs. Prostie”
(H)eroina mea literară
„Otilia este eroina mea lirica, proiectia mea in afara, o imagine lunara si feminina.” EMOȚIILE SUNT MAI TARI DECÂT ORICE DROG EXISTENT. Oricât ai scrie. E povestea aia care nu se vrea terminată. Povestea care nu te lasă să o îndrumi cum vrei tu. Povestea la care te gândești când ești beat. Povestea cuContinuă lectura „(H)eroina mea literară”
Artă „prozaică”, part II
Artă prozică. Am conviețuit cu universul din „Flori în păr”. Te refugeizi, preferi altă realitate în loc de cea ce există deja. Dar de ce? Că tu ai făcut-o. Tu i-ai dat naștere, odată cu atâtea personaje, conform unei recenzie, „mai reale decât unele persoane din realitate”.
Artă prozică
Cuprinsă de paragrafe din povești în care nu voi fi nici măcar un copac din decor, îmi contemplez viața. Aleg din nou să scriu despre lucruri random ce îmi vin în timp ce bat la tastatură. Mă gândesc la originalitate. Dar și la ideea porției. Nu e bine să fumezi 2 țigări una dupăContinuă lectura „Artă prozică”
· · · — — — · · wakeup · · · — — — · ·
Voci mă cheamă din astral și trebuie să le răspund la fiecare în parte În somn mă tulbură În fiecare zi te trezești singur, dar înconjurat de oameni Tânjești să fii așa, dar nu să te simți așa; E oribil pentru tine. Tu ai creat astralul. Viața e o cursă anostă a retardismului. Ușor, ușor,Continuă lectura „· · · — — — · · wakeup · · · — — — · ·”
forever apart 1.0
Era o seară de iarnă în care își săvârșise toate planurile. Era întuneric pe strada ei și copacii erau desfrunziți. Nu exista nimic mai presus decât Sărutările de pe pielea ei Albă ca varul Ruptă din zăpadă Caldă ca nisipul Tristă ca o înmormântare Înmormântarea ei.
Trandafiri (Caută-mă III)
Mă simt ca dracu’, și e ok. Mi-am făcut-o mie, nu altcuiva. Aș fi murit pentru ceea ce azi am distrus. Pentru ceea ce azi am schimbat și preschimbat, apoi distrus. Dar e ok. E doar o etapă, ca orice altceva. Va urma ceva mai bun. Sau foarte prost. Dar tot va urma ceva. Mai bineContinuă lectura „Trandafiri (Caută-mă III)”
sex mintal, o poveste din bar
De ce ne dorim soare doar atunci când plouă? De ce ne dorim umbrela doar atunci când plouă? De ce nu ne lasă să intrăm cu umbrele la concerte? De ce iarna ne place căldura, iar vara dăm drumu la aer condiționat? De ce oamenii sunt o contradicție, dorindu-și intervenția absolut oriunde? stăm în bar. tuContinuă lectura „sex mintal, o poveste din bar”
văd avioane pe geam
și mi se pare awesome. stăteam la țigaretă, ascultam demo-uri de la Evanescence, și fumam. și na, priveam cerul, că doar așa scrie pe pereți în cartiere (jk). priveam cerul și vedeam ba câte o stea, ba îmi sărea în ochi un om în propria curte care fuma și el și cine știe la ceContinuă lectura „văd avioane pe geam”
mahmureală și nesomn
Și parcă uneori e prea mult. Prea multe discuții, prea mult efort mintal care, pe moment, îmi place, dar, mai apoi, mă duce într-o stare astrală dubioasă. și mă trezesc. parcă visasem ceva. ceva mișto rău, dar nu-mi amintesc acum exact. tot ce știu este că propria existență m-a copleșit în acel moment. mi-ar fi fostContinuă lectura „mahmureală și nesomn”
IULIA IONIȚĂ 